Sayfa: 2 : 1
În mormânt la Argeș
:
 şiirler 2009-10-21 (5561 başarlı)
În munți
:
şiirler 2009-10-26 (7968 başarlı)
În muzeu
:
şiirler 2009-10-26 (5221 başarlı)
În pacea mută
:
şiirler 2009-10-21 (6070 başarlı)
Inima
:
şiirler 2005-06-08 (7642 başarlı)
Jianu
: Strãnepoatei C.B.
şiirler 2004-06-26 (7044 başarlı)
La mal
: Din umbra zidurilor, 1913
şiirler 2005-07-16 (10129 başarlı)
Lăcaș străbun
:
şiirler 2005-07-29 (6968 başarlı)
Lacrimi
: cântece fără țară
şiirler 2010-03-13 (8430 başarlı)
Lacul
:
şiirler 2005-05-08 (11164 başarlı)
Lupul
:
şiirler 2009-10-26 (13460 başarlı)
Mare aeternum
:
şiirler 2009-10-26 (8774 başarlı)
Moștenire
:
şiirler 2009-10-26 (6841 başarlı)
Nepotrivire
:
şiirler 2005-06-24 (6121 başarlı)
Noapte
:
şiirler 2009-10-13 (5232 başarlı)
Noi
:
şiirler 2002-12-06 (51406 başarlı)
O clipă
:
şiirler 2005-06-08 (17405 başarlı)
O lacrimă
:
şiirler 2002-10-24 (21804 başarlı)
O ramura intarziata
:
şiirler 2002-06-30 (15933 başarlı)
Oameni
: Luceafărul, Sibiu, 11 martie 1912
şiirler 2010-03-13 (5642 başarlı)
Oltul
:
şiirler 2006-04-05 (21339 başarlı)
Pace
:
şiirler 2009-10-30 (24103 başarlı)
Părăsit
:
şiirler 2009-10-30 (8006 başarlı)
Pe înserate
:
şiirler 2009-10-12 (5746 başarlı)
Plugarii
:
şiirler 2005-04-09 (33629 başarlı)
Poet
:
şiirler 2005-07-16 (5762 başarlı)
Poveste veche
:
şiirler 2010-12-04 (8261 başarlı)
Pribeag
:
şiirler 2009-10-30 (6385 başarlı)
Profetul
:
şiirler 2009-10-30 (5967 başarlı)
Răsună toaca...
:
şiirler 2009-10-11 (4931 başarlı)
Reîntors
:
şiirler 2009-10-12 (5312 başarlı)
Revedere
: Din umbra zidurilor, 1913
şiirler 2010-03-13 (7131 başarlı)
Rugăciune
:
şiirler 2003-05-28 (46462 başarlı)
Sângele
:
şiirler 2010-04-28 (4596 başarlı)
Sara
: poezii pentru copii
şiirler 2005-07-19 (30572 başarlı)
Singur
:
şiirler 2005-06-25 (10273 başarlı)
Solus ero
:
şiirler 2009-10-11 (5248 başarlı)
Străinul
:
şiirler 2003-05-29 (14519 başarlı)
Tăcerea ta...
: Luceafărul, Sibiu, 8 mai 1912
şiirler 2010-03-13 (4976 başarlı)
Toamna
: pentru copii
şiirler 2005-11-07 (328139 başarlı)
Trage-ti oblonul
:
şiirler 2002-11-15 (11648 başarlı)
Trandafiri
:
şiirler 2005-07-03 (12734 başarlı)
Trecutul
:
şiirler 2008-06-22 (12518 başarlı)
Sayfa: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biyografi Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Okunması Tavsiye Edilenler
