Sayfa: 2 : 1
În mormânt la Argeș
:
 şiirler 2009-10-21 (5538 başarlı)
În munți
:
şiirler 2009-10-26 (7941 başarlı)
În muzeu
:
şiirler 2009-10-26 (5197 başarlı)
În pacea mută
:
şiirler 2009-10-21 (6042 başarlı)
Inima
:
şiirler 2005-06-08 (7605 başarlı)
Jianu
: Strãnepoatei C.B.
şiirler 2004-06-26 (7020 başarlı)
La mal
: Din umbra zidurilor, 1913
şiirler 2005-07-16 (10111 başarlı)
Lăcaș străbun
:
şiirler 2005-07-29 (6941 başarlı)
Lacrimi
: cântece fără țară
şiirler 2010-03-13 (8399 başarlı)
Lacul
:
şiirler 2005-05-08 (11131 başarlı)
Lupul
:
şiirler 2009-10-26 (13439 başarlı)
Mare aeternum
:
şiirler 2009-10-26 (8747 başarlı)
Moștenire
:
şiirler 2009-10-26 (6814 başarlı)
Nepotrivire
:
şiirler 2005-06-24 (6089 başarlı)
Noapte
:
şiirler 2009-10-13 (5201 başarlı)
Noi
:
şiirler 2002-12-06 (51351 başarlı)
O clipă
:
şiirler 2005-06-08 (17361 başarlı)
O lacrimă
:
şiirler 2002-10-24 (21765 başarlı)
O ramura intarziata
:
şiirler 2002-06-30 (15902 başarlı)
Oameni
: Luceafărul, Sibiu, 11 martie 1912
şiirler 2010-03-13 (5620 başarlı)
Oltul
:
şiirler 2006-04-05 (21296 başarlı)
Pace
:
şiirler 2009-10-30 (24072 başarlı)
Părăsit
:
şiirler 2009-10-30 (7979 başarlı)
Pe înserate
:
şiirler 2009-10-12 (5719 başarlı)
Plugarii
:
şiirler 2005-04-09 (33587 başarlı)
Poet
:
şiirler 2005-07-16 (5728 başarlı)
Poveste veche
:
şiirler 2010-12-04 (8226 başarlı)
Pribeag
:
şiirler 2009-10-30 (6360 başarlı)
Profetul
:
şiirler 2009-10-30 (5940 başarlı)
Răsună toaca...
:
şiirler 2009-10-11 (4905 başarlı)
Reîntors
:
şiirler 2009-10-12 (5295 başarlı)
Revedere
: Din umbra zidurilor, 1913
şiirler 2010-03-13 (7117 başarlı)
Rugăciune
:
şiirler 2003-05-28 (46421 başarlı)
Sângele
:
şiirler 2010-04-28 (4564 başarlı)
Sara
: poezii pentru copii
şiirler 2005-07-19 (30536 başarlı)
Singur
:
şiirler 2005-06-25 (10229 başarlı)
Solus ero
:
şiirler 2009-10-11 (5215 başarlı)
Străinul
:
şiirler 2003-05-29 (14489 başarlı)
Tăcerea ta...
: Luceafărul, Sibiu, 8 mai 1912
şiirler 2010-03-13 (4948 başarlı)
Toamna
: pentru copii
şiirler 2005-11-07 (328094 başarlı)
Trage-ti oblonul
:
şiirler 2002-11-15 (11623 başarlı)
Trandafiri
:
şiirler 2005-07-03 (12711 başarlı)
Trecutul
:
şiirler 2008-06-22 (12469 başarlı)
Sayfa: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biyografi Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Okunması Tavsiye Edilenler
