Sayfa: 2 : 1
Fluierul
: şiirler 2002-08-08 (18527 başarlı)
Fragment dintr-o scrisoare a lui Vasile Alecsandri către Ion Ghica
: MirceÈ™ti, Decembrie 1883 Kişisel 2011-07-21 (7477 başarlı)
Gerul
: şiirler 2006-04-01 (120220 başarlı)
Gondoleta
: şiirler 2002-08-08 (6973 başarlı)
Groza
: şiirler 2004-09-01 (6976 başarlı)
Hora
: şiirler 2002-08-08 (10167 başarlı)
Hora de la Plevna
: şiirler 2002-08-08 (9263 başarlı)
Hora Unirei
: şiirler 2002-08-08 (8329 başarlı)
Iarna
: şiirler 2010-05-23 (19902 başarlı)
Imn lui Ștefan cel Mare
: şiirler 2006-04-03 (28442 başarlı)
Înșiră-te, mărgărite
: legenda şiirler 2006-04-01 (5961 başarlı)
La gura sobei
: şiirler 2006-04-03 (14814 başarlı)
Lăcrimioare
: şiirler 2003-05-16 (9222 başarlı)
Le chant du latin
: Cântecul gintei Latine şiirler 2009-05-06 (6791 başarlı)
Legenda ciocârliei
: şiirler 2006-04-04 (13274 başarlı)
Legenda lăcrimioarei
: şiirler 2006-04-04 (11369 başarlı)
Legenda rândunicăi
: şiirler 2006-04-04 (14121 başarlı)
Malul Siretului
: şiirler 2006-04-03 (41940 başarlı)
Meșterul Manole
: Baladă populară şiirler 2010-01-25 (288725 başarlı)
Mezul iernei
: şiirler 2002-08-08 (116348 başarlı)
Muntele de foc *
: Legendă din MunÈ›ii Apenini şiirler 2006-04-05 (9406 başarlı)
Noaptea
: şiirler 2006-04-03 (70718 başarlı)
Noaptea albă
: Fragment dintr-o Legendă şiirler 2011-07-22 (9870 başarlı)
Oda ostașilor români
: şiirler 2006-04-04 (10840 başarlı)
Paștele
: şiirler 2010-05-23 (7678 başarlı)
Pe coastele Calabriei
: şiirler 2011-07-22 (14850 başarlı)
Pe marea
: şiirler 2002-08-08 (6256 başarlı)
Pe un album
: şiirler 2002-08-08 (8104 başarlı)
Penes Curcanul
: şiirler 2002-08-08 (79263 başarlı)
Primăvara
: poezii pentru copii şiirler 2005-07-15 (409244 başarlı)
Primăvara
: poezii pentru copii şiirler 2010-03-15 (7283 başarlı)
Răzbunarea lui Statu-Palmă
: şiirler 2010-06-06 (5516 başarlı)
Romanta de toamna
: şiirler 2002-08-08 (15834 başarlı)
Sania
: şiirler 2002-08-08 (28651 başarlı)
Sentinela română
: poem istoric şiirler 2006-04-01 (6485 başarlı)
Sergentul
: şiirler 2002-08-08 (79996 başarlı)
Serile la Mircești
: Pasteluri şiirler 2011-07-21 (23701 başarlı)
Sfarsit de toamna
: Volumul Pasteluri şiirler 2005-09-18 (214722 başarlı)
Soarele, vântul si gerul
: şiirler 2002-08-08 (10714 başarlı)
Ștefan și Dunărea
: şiirler 2006-04-03 (6204 başarlı)
Ștefan Vodă și codrul
: şiirler 2006-04-03 (8084 başarlı)
Stelele
: şiirler 2002-08-08 (8663 başarlı)
Steluta
: şiirler 2002-08-08 (14756 başarlı)
Strunga
: şiirler 2002-08-08 (7624 başarlı)
Tânăra creolă
: şiirler 2005-11-30 (6393 başarlı)
Tara
: şiirler 2002-08-08 (16402 başarlı)
Toamna țesătoare
: şiirler 2010-06-06 (24737 başarlı)
Viscolul
: şiirler 2010-05-23 (58654 başarlı)
Sayfa: 2 : 1 |
|

|
|
|
Biyografi Vasile Alecsandri
1818, 21 iulie - Viitorul bard national se naste la Bacau. Fiu de boiernasi: Vasile Alecsandri si Elena Cozoni, fata unui grec românizat. Ca în poveste, au fost sapte copii, dar au ramas doar trei: frumoasa Catinca, Iancu - viitorul colonel si Vasile, care va deveni regele poeziei.
1828 - Tatal, îmbogatit din negotul cu sare si cereale, cumpara mosia Mircesti, din Lunca Siretului, pe care pusese ochii mai demult, în drumurile sarii, umblând din tinutul Bacaului pâna la Iasi si dincolo de Prut. Copilul care purta numele tatalui, Vasile, învata în casele iesene ale familiei cu Gherman Vida, calugar maramuresan. Fiul de tigan Vasile Porojan îi devine prieten de joaca, la Mircesti
1828-1834 - Studiaza la pensionul lui V.Cuénim, fiind coleg cu Kogalniceanu.
1834 - Calatorie de studii la Paris, unde-si ia bacalaureatul în 1835. Încearca sa studieze
chimia, medicina, dreptul, dar renunta repede, ocupându-se cu drag de literature
1838 - Primele încercari literare în franceza, pe care-o stapânea la perfectie.
1848 - Este unul dintre conducatorii miscarii revolutionare de la Iasi. Scrie acum poezia Catre români (mai târziu cu titlul Desteptarea României). Fuge, dupa înfrângerea revoltei, prin Austria si Germania la Paris, unde scrie poeziile Adio Moldovei si Sentinela româna.
1850 - Dupa un exil de doi ani, revine în Moldova. La Teatrul National i se joaca Chirita în Iasi sau Doua fete si-o neneaca.
1852 - Culege si "îndreapta" minunatele perle ale folclorului românesc pe care le publica în anul 1852 (vol. I), partea a doua aparând în 1853: Poezii populare. Balade adunate si îndreptate de V.Alecsandri (Miorita, Toma Alimos, Manastirea Arges, Novac si Corbul etc.) Totodata, în 1853, publica si poeziile sale originale Doine si lacramioare, la Paris.
1855 - Sub conducerea sa apare revista România literara.
1856 - Hora Unirii e publicata de Kogalniceanu în Steaua Dunarii. Alecsandri se înroleaza, cu toata fiinta, în lupta pentru Unirea Principatelor. Pe la sfârsitul acestui an începe o noua poveste de dragoste, desi era legat printr-o promisiune de credinta facuta Elenei Negri, pe patul ei de moarte
1859 - E numit de Cuza-Voda ministru al afacerilor externe, pledând în Occident pentru recunoasterea Unirii.
1860 - Se stabileste, pentru toata viata la Mircesti, lânga noua sa iubire Paulina si fetita lor Maria. Cu Paulina se va casatori oficial foarte târziu, pe 3 octombrie 1876 (la 55 de ani).
1862-1875 - Scrie la Mircesti ciclul Pasteluri, poezii lirice, 40 la numar: Miezul iernii, Serile la Mircesti, Iarna, Gerul, La gura sobei, Oaspetii primaverii, Rodica, Lunca din Mircesti, Malul Siretului etc.
1872-1878 - Scrie aproape întreaga poezie epica. Ciclul Legende: Groza, Andrii-Popa, Altarul manastirii Putna, Visul lui Petru Rares, Legenda rândunicai, Grui-Sânger, Rapirea Bucovinei, Dan, capitan de plai, Dumbrava rosie s.a. - Închina ciclul Ostasii nostri (1878) eroismului românilor în Razboiul de Independenta (Penes Curcanul, Sergentul, Hora de la Grivita, Hora de la Plevna s.a.)
1878 - Cântecul gintei latine, poezie pentru care este premiat la concursul panoramic de la Montpellier (Franta).
1881 - Scrie feeria nationala Sânziana si Pepelea.
1883 - Termina drama Fântâna Blanduziei
1890 - Bolnav de cancer, care l-a rascolit îndelung, se stinge vara, la 22 august, ramânându-i în priviri universul casei de la Mircesti. A fost dus la mormânt într-un car tras de patru boi.
|