Sayfa: 2 : 1
A fost odat’...
:
 şiirler 2005-05-20 (10356 başarlı)
A murit...
:
şiirler 2003-05-29 (9572 başarlı)
Acasă
:
şiirler 2005-12-07 (13664 başarlı)
Aducerile-aminte
:
şiirler 2005-06-24 (12183 başarlı)
Aeternitas
:
şiirler 2005-10-14 (9566 başarlı)
Agonie
:
şiirler 2005-09-06 (9923 başarlı)
Am fost...
:
şiirler 2003-05-29 (11355 başarlı)
Amurg
:
şiirler 2005-10-14 (25078 başarlı)
Apostolul
:
şiirler 2005-10-14 (17583 başarlı)
Apostolul
:
şiirler 2005-10-14 (10002 başarlı)
Apus
:
şiirler 2005-10-14 (13836 başarlı)
Asfințit
:
şiirler 2005-10-14 (13191 başarlı)
Așteptare
:
şiirler 2005-10-14 (10949 başarlı)
Așteptare
:
şiirler 2005-10-14 (10942 başarlı)
Așteptare
:
şiirler 2005-10-14 (11474 başarlı)
Atunci
:
şiirler 2005-12-07 (9995 başarlı)
Bătrâni
:
şiirler 2005-12-07 (16077 başarlı)
Cade-o lumină
:
şiirler 2005-06-24 (9687 başarlı)
Cain
:
şiirler 2005-12-07 (9462 başarlı)
Cântă moartea
:
şiirler 2005-12-07 (13611 başarlı)
Cântec
:
şiirler 2005-12-07 (13425 başarlı)
Cântece
:
şiirler 2005-12-07 (25272 başarlı)
Cântece
:
şiirler 2005-12-07 (8788 başarlı)
Cântece
:
şiirler 2005-12-07 (9301 başarlı)
Cântecele mele
:
şiirler 2005-12-07 (10422 başarlı)
Cărbunii
:
şiirler 2009-10-11 (11311 başarlı)
Ceahläul
:
şiirler 2002-10-23 (11138 başarlı)
Cetind pe Baudelaire
:
şiirler 2013-03-21 (6951 başarlı)
Chemare
:
şiirler 2006-05-16 (9131 başarlı)
Clăcașii
:
şiirler 2008-02-07 (15593 başarlı)
Coboară toamna...
:
şiirler 2006-05-16 (31724 başarlı)
Cosașul
:
şiirler 2009-10-13 (10346 başarlı)
Craciunul copiilor
:
şiirler 2004-10-05 (25735 başarlı)
Dăscălița
: poezii pentru copii
şiirler 2005-09-25 (26978 başarlı)
Dascălul
:
şiirler 2009-10-11 (10940 başarlı)
De demult...
:
şiirler 2006-05-16 (26015 başarlı)
Departe
:
şiirler 2009-10-12 (11122 başarlı)
Din larg
:
şiirler 2010-04-28 (10353 başarlı)
Doina
:
şiirler 2008-11-12 (34345 başarlı)
Dorinta
:
şiirler 2002-12-06 (13470 başarlı)
E sărbătoare
:
şiirler 2008-02-07 (10746 başarlı)
Eu știu un basm
:
şiirler 2009-10-11 (8455 başarlı)
Fără țară
:
şiirler 2009-10-21 (10445 başarlı)
Fată mare
:
şiirler 2002-10-23 (9882 başarlı)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909
şiirler 2005-07-16 (8335 başarlı)
Graiul pâinii
:
şiirler 2009-10-13 (8289 başarlı)
În mine câteodată
:
şiirler 2009-10-26 (9741 başarlı)
Sayfa: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biyografi Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Okunması Tavsiye Edilenler
