Acest trup
Pe care-l rănesc
Și mângâierile,
Cu umeri din care aripile
Au renunțat să mai crească,
Este singura fâșie de pământ.
Unde îmi pot clădi
O împărăție lumească.
Când te voi pierde,
Plăpând univers
Mai trecător decât frunza,
Fraged imperiu de-o oră
Pe care-l conduce norocul,
Toate armatele mele de îngeri
Jucându-se de-a v-ați ascunsa
Îți vor putea ține locul?