Natura-și împlinește ciclul
și iarăși de la cap și-l ia.
Istoria înaintează pe Via Appia.
Astăzi ca și alte dăți
înalță apeducte-n deșerturi,
pentru tot mai depărtate cetăți,
duce pe umeri argila arsă,
dezmărginește pămîntul, grădină după grădină,
și pune pietre de hotar în timp,
aci o bătălie, colo un gînd.
În catacombe s-adună și iar se revarsă.
Dar faptele mele unde sînt?
Faptele ce ar putea pentru mine mărturie să stea
în grădină, in lumină.