Alexei Mateevici[Alexei_Mateevici]

Ikâmet edilen şehir: Căinari, Republica Moldova
Kusurlu dil


Biyografi Alexei Mateevici

Personal Webpage Alexei Mateevici


 Bu yazar sayfasını erişmek için bu adresi kullan. : 

Bunlar,bu yazarın en yeni metinleri

Bunlar,bu yazarın en yeni metinleri

Yorumlar:

Uygulamalı kütüphaneye metinler sunuldu. :

Sayfa: 1

Atâtea chipuri : 1917 (Mărășești)
şiirler 2010-05-07 (4736 başarlı)

Atunci când soarele apune : 1907
şiirler 2010-03-05 (5764 başarlı)

Basarabenilor : Mărășești, 10 iulie 1917
şiirler 2010-05-07 (7813 başarlı)

Cântarea slavei :
şiirler 2010-05-07 (4279 başarlı)

Cântec de leagăn : Mărășești (Moldova), 7 iulie 1917
şiirler 2010-05-07 (6065 başarlı)

Cântecul clopotului : Iunie 1910
şiirler 2010-03-05 (4342 başarlı)

Cântecul zorilor : 1907, 5 februarie
şiirler 2010-02-21 (5810 başarlı)

Cina cea de taină : Aprilie 1910
şiirler 2010-03-05 (4799 başarlı)

Deasupra Târgului Bârlad : Mărășești, 15 iulie 1917
şiirler 2010-05-07 (4056 başarlı)

Eu cânt : Chișinău, 23 februarie 1907
şiirler 2010-03-05 (7426 başarlı)

Fie voia ta! :
şiirler 2010-05-07 (5563 başarlı)

Fratelui creștin : mai 1912
şiirler 2010-02-21 (4671 başarlı)

Frunza nucului : Tatei
şiirler 2010-05-07 (4488 başarlı)

Hristos : aprilie 1913
şiirler 2010-02-21 (4539 başarlı)

Hristos după cina cea de taină : martie 1912
şiirler 2010-02-21 (4216 başarlı)

Hristos în biserica Ierusalimului :
şiirler 2010-02-21 (3947 başarlı)

Hristos pruncul : decembrie 1912
şiirler 2010-02-26 (4244 başarlı)

În dimineța duminicii : Aprilie 1912
şiirler 2010-02-21 (4249 başarlı)

În zarea anilor : Chișinău, 13 mai 1907
şiirler 2010-02-26 (8052 başarlı)

La noul-Neamț : Mărășești, 1917
şiirler 2010-05-07 (4322 başarlı)

Limba noastră : imnul de stat al Republicii Moldova
şiirler 2010-02-21 (216652 başarlı)

Mama : decembrie 1914
şiirler 2010-02-21 (8239 başarlı)

Mângâiere : Martie 1910
şiirler 2010-03-05 (5134 başarlı)

Mântuirea : August 1910
şiirler 2010-03-05 (4280 başarlı)

Muncitorul :
şiirler 2010-05-07 (4973 başarlı)

Noaptea nașterii : Decembrie 1912
şiirler 2010-03-15 (4041 başarlı)

Pietre vechi : 1917 Bunelului
şiirler 2010-05-07 (5499 başarlı)

Pocăința hoțului : martie 1910
şiirler 2010-02-21 (4214 başarlı)

Psalmul al 83-lea :
şiirler 2010-02-21 (4149 başarlı)

Un vis dorit : Iulie 1910
şiirler 2010-02-26 (4565 başarlı)

Unora : Mărășești, 13-14 iulie 1917
şiirler 2010-05-07 (7506 başarlı)

Văd prăbușirea : Mărășești, 5-6 iulie 1917
şiirler 2010-05-07 (5833 başarlı)

Þara : Chișinău, 21 februarie 1907
şiirler 2010-03-05 (4838 başarlı)

Þăranii : Chișinău, 13 februarie 1907
şiirler 2010-03-05 (6949 başarlı)

Biyografi Alexei Mateevici

Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari - d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, actualmente Republica Moldova.
1888 – La 16 martie (stil vechi) se naște la Cainari, fostul județ Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părțile Sorocii, căsătorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căușani.
1893 – Părinții se mută cu traiul în satul Zaim. Aici micul Alexei învață la școala primară și se familiarizează cu frumoasele povești și balade, pe care le aude de la părinții săi, precum și de la țăranii de prin partea locului.
1897 – Este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău, pe care o termină (conform adeverinței de absolvire) în 1902, “cu privilegii”( cum laude).
1902-1910 – Își urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoștință și se împrietenește cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală (1880- 1940), care studia și el la seminar în aceiași perioadă.
1906 – La 24 iunie, la numai 43 de ani, încetează din viața tatăl lui Alexei Mateevici.
1907 – În primele numere ale ziarului “Basarabia” (din 1907) îi apar poeziile “Țăranii”, “Eu cânt”, “Țara”. Tot aici publică articolele “Sfântul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni” (nr.1) și “Din cântecele poporane ale Basarabiei” (nr.11).
1910 – Devine student la Academia teologică din Kiev, pe care o absolvește în 1914. În aceiași ani, dupa mărturisirea unui coleg, “Mateevici trăia ca într-o beție a cititului”. Traduce mult din literatura rusă clasică și studiază trecutul istoric și cultural al poporului său.
1913 – Apare în revista “Luminatorul” (nr. 8, 9, 10, 11) studiul “Mitropolitul Gavril Bănulescu - Bodoni”.
1914 – Se căsătorește cu Teodora Borisovna Novitschi, absolvă Academia teologică și se întoarce la Chișinău. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greacă la seminarul unde învățase.
1915 – Ține o cuvântare în fața absolvenților seminarului din Chișinău. La 23 iunie vizitează străvechea biserică din Căușeni, pe care o găsește “uimitor de bine păstrată”.
1915 – Este înrolat ca preot militar și ajunge pe frontul de la Mărășești.
1917 – În vara acestui an scrie poeziile: “Văd prăbușirea”, “Cântec de leagăn”, “Basarabenilor”, “Frunza nucului”, “Unora” s.a. La 17 iulie plăsmuiește poezia “Limba noastră”, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române. La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, se stinge din viață la spitalul nr.1 din Chișinău și este înmormântat la cimitirul central de pe strada Armenească.
În anul 1934 la mormântul său a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plămădeală, pe care-l cunoștea din 1910.
Alexei Mateevici… ar fi fost um mare poet dacă trăia, a afirmat George Călinescu.