Francesco Petrarca[Francesco_Petrarca]

Ikâmet edilen şehir: Incisa (Arezzo) - Italia
Kusurlu dil


Biyografi Francesco Petrarca

Personal Webpage Francesco Petrarca


 Bu yazar sayfasını erişmek için bu adresi kullan. : 

Bunlar,bu yazarın en yeni metinleri

Bunlar,bu yazarın en yeni metinleri

Yorumlar:

Uygulamalı kütüphaneye metinler sunuldu. :

Sayfa: 1

Acea privighetoare, ce-n noaptea liniștită : din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
şiirler 2005-10-12 (13944 başarlı)

Am obosit atîta gîndind cum gîndul meu... : din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
şiirler 2005-10-17 (9144 başarlı)

Ani douăzeci și unu-am ars în chinul... : Traducere de Pavel Darie
şiirler 2009-05-14 (5978 başarlı)

Cînd e să plec, la fiece pas mă-ntorc din cale : din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
şiirler 2005-10-12 (9527 başarlı)

Coloană glorioasă, ce susține... : Traducere de Pavel Darie
şiirler 2009-05-14 (5860 başarlı)

Cu cât mai mult de ziua cea din urmă... : Traducere de Pavel Darie
şiirler 2009-05-14 (5956 başarlı)

Cu cît sînt mai aproape de cel din urmă ceas : din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
şiirler 2005-10-16 (8855 başarlı)

De Babilonul-acesta - încălcător de crez... : din ciclul " Împotriva Curții Papale de la Avignon",traducere de Lascăr Sebastian,editat în 1959
şiirler 2005-10-04 (7135 başarlı)

De nu-i iubire ceea ce simt- ce, dar, să fie? : din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
şiirler 2005-10-13 (14284 başarlı)

În care colț din ceruri și-anume-n ce tipare : volumul "Petrarca- Sonete",(Editura Tineretului,1959)
şiirler 2005-10-11 (8639 başarlı)

În înălțimi sunt pasări cu ochi atît de viu : din ciclul "Întru viața Madonei Laura",traducere de Lascăr Sebastian
şiirler 2005-10-23 (8490 başarlı)

Închisă mi-este calea oricărei izbăviri : din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
şiirler 2005-10-15 (8809 başarlı)

Italia mea nu sînt în stare prin cuvinte... : din ciclul "Către Italia și seniorii Italiei", traducere de Lascăr Sebastian
şiirler 2005-10-24 (11282 başarlı)

Iubirea și destinul și mintea mea-mpreună : din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
şiirler 2005-10-15 (10106 başarlı)

M-aruncă în pustie unde e veșnic soare : din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
şiirler 2005-09-11 (8766 başarlı)

Mi-i inima prea plină de-o dulce desfătare :
şiirler 2009-03-25 (6737 başarlı)

Nu am de ce să lupt și nu am pace... :
şiirler 2009-09-09 (7827 başarlı)

Pierdută mi-este pacea: n-am arme să mă bat : volumul "Petrarca- Sonete",(Editura Tineretului,1959)
şiirler 2005-10-12 (9740 başarlı)

Prolog: Voi ce-ascultați în aste răzlețe rime cum... : Traducere de Lascăr Sebastian
şiirler 2005-10-01 (7171 başarlı)

SONETUL 1 :
şiirler 2006-11-08 (12047 başarlı)

SONETUL 3 :
şiirler 2006-11-08 (19070 başarlı)

Spirit ales, ce-n jalea lumește-i noastre văi... : Către Cola di Rienzo- ca să redea Romei și Italiei libertate și pace, traducere de Lascăr Sebastian,Editura Tineretului,1959
şiirler 2005-10-09 (7587 başarlı)

Stingher și plin de gînduri, adesea rătăcesc : din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
şiirler 2005-10-16 (9477 başarlı)

Voi ch’ascoltate in rime sparse il suono :
şiirler 2005-12-07 (19247 başarlı)

Vrăjmașa mea, oglinda, în care-ți tot privești :
şiirler 2009-03-25 (6364 başarlı)

Biyografi Francesco Petrarca

Francesco Petrarca (n. 20 iulie 1304, Incisa/ Arezzo - d. 19 iulie 1374, Arquà/Padova) a fost un scriitor, poet È™i umanist italian din secolul al XIV-lea, unul din cei mai importanÈ›i poeÈ›i lirici ai literaturii italiene. ÃŽn special forma perfectă a sonetelor sale s-a impus È™i în afara spaÈ›iului de limbă italiană, influențând lirica europeană ("Il Petrarchismo"). Pe lângă cunoaÈ™terea profundă a autorilor clasici È™i a limbii latine, operele sale scrise în "volgare" au jucat un rol precumpănitor în dezvoltarea limbii italiene vorbite într-o limbă literară. Prin convingerea sa asupra strânsei legături între cultura clasică È™i învățătura creÈ™tină, Petrarca a contribuit la dezvoltarea umanismului european, care reuneÈ™te aceste două ideale. Alături de Dante Alighieri, Petrarca este unul din principalii precursori ai RenaÈ™terii.

Francesco Petrarca s-a născut pe 20 iulie 1304 în Incisa, în apropiere de Arezzo, fiu al notarului Pietro di ser Parenzo (supranumit Petracco, guelf alb, prieten cu Dante, exilat din Florența din motive politice). După copilăria petrecută în Toscana, în 1311 familia se mută la Carpentras, în Franța, aproape de orașul Avignon, unde Petracco spera să obțină o slujbă la curtea papală, care își avea în acel timp sediul în Avignon. Deși avea inclinații literare, manifestate precoce în studiul autorilor clasici și în compuneri ocazionale, Francesco este trimis mai întâi la Montpellier, apoi la Bologna, pentru a studia Dreptul civil. După moartea tatălui, Petrarca se întoarce la Avignon, unde întră în serviciul Bisericii.

Versuri

Africa (1338-1340), poemă eroică referitoare la al doilea război punic, avându-l ca erou pe Scipio Africanul.
Carmen bucolicum (1346-1357), cuprinde 12 egloghe inspirate din Virgiliu, pe teme de dragoste, politică și morală.
Epistolae metricae (1333-1361), cuprind 66 de scrisori în hexametri, relatând evenimente politice și literare, unele din viața autorului.

Proză

De viris illustribus (1337), biografii ale unor personalități romane.
Rerum memorandum (1350), culegere de povestiri bazate pe date din istorie cu scop moralizator.
Secretum meum sau De contemptu mundi (1342-1343) este un dialog imaginar între poet și Sfântul Augustin pe tema "Adevărului", în care Petrarca își mărturisește cele mai intime sentimente.
De vita solitaria (1346-1356) descrie avantagiile solitudinii.
De otio religiosorum (1346-1356) (otium = liniștea spirituală), conține principii asupra vieții monahale.
Invectivae in medicum quemquam (1355) consacrată criticii medicinii practicate în acea vreme. Apără poezia în contrast cu științele și mecanica.
Epistolae (printre care "Le Familiari", 1349-1366 și "Le Senili", 1361-1374 sunt adresate prietenului său Francesco Nelli Simonide). Sunt scrisori dedicate publicației, cu intenții literare sau morale.