Sayfa: 2 : 1
Acolo
: şiirler 2005-05-03 (11751 başarlı)
Adio
: şiirler 2005-05-08 (12014 başarlı)
Amintire
: şiirler 2005-05-15 (9728 başarlı)
Apa morților
: şiirler 2005-05-08 (9586 başarlı)
April
: şiirler 2005-05-08 (20547 başarlı)
Arborii-nfloriți răsună...
: şiirler 2005-06-24 (8272 başarlı)
Artiști
: şiirler 2005-05-08 (10178 başarlı)
Basm neisprăvit
: şiirler 2005-09-06 (9009 başarlı)
Bunica
: şiirler 2005-05-09 (209053 başarlı)
Câmpul libertății
: şiirler 2005-05-08 (15399 başarlı)
Când seara-n ceasuri de singurătate...
: şiirler 2005-05-09 (9907 başarlı)
Cantec
: şiirler 2003-09-05 (10037 başarlı)
Cântec
: şiirler 2005-10-19 (8998 başarlı)
Cântec
: şiirler 2005-10-19 (9944 başarlı)
Cântec
: şiirler 2005-10-19 (8956 başarlı)
Cântec de leagăn
: şiirler 2009-07-01 (49214 başarlı)
Cântec de primăvară
: şiirler 2005-10-19 (47279 başarlı)
Cântec sfânt
: şiirler 2005-06-24 (71490 başarlı)
Cântec vechi
: şiirler 2005-05-09 (13689 başarlı)
Către lună
: şiirler 2005-05-09 (15616 başarlı)
Cerșetorii
: şiirler 2009-07-17 (7468 başarlı)
Cîntec
: şiirler 2009-07-16 (24684 başarlı)
Cîntec de leagăn
: şiirler 2009-07-17 (8357 başarlı)
Clopotele din Nürnberg
: şiirler 2005-05-09 (10152 başarlı)
Cobzarul
: şiirler 2005-05-08 (11040 başarlı)
Dedicație
: şiirler 2005-05-09 (10887 başarlı)
Din Paris
: şiirler 2005-05-09 (9947 başarlı)
Sayfa: 2 : 1 |
|

|
|
|
|
Biyografi Ștefan Octavian Iosif
Ștefan Octavian Iosif (11 septembrie 1875, Brașov - 22 iunie 1913, București) a fost un poet și traducător român, membru fondator al Societății Scriitorilor Români.
Urmează studiile liceale la Brașov și Sibiu. Își stabilește reputația de poet în epocă prin volumele: Patriarhale (1901), Romanțe din Heine (1901), Poezii (1902), Din zile mari (1905), Credințe (1905). Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români. Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel se cunoscuseră la Paris, în 1901, unde se aflau la studii. Temperamente total diferite, aveau totuși câteva trăsături care îi uneau: amândoi erau poeți, nutrind o mare sete de instruire și afirmare literară, și amândoi erau - structural vorbind - niște visători și niște romantici. Deși psihologic se deosebeau, în plan mai larg se întâlneau și se "completau" în chip fericit: pe când interiorizatul Șt. O. Iosif se simțea atras de exuberantul Anghel, acesta din urmă afla în persoana delicatului Iosif un fel de "reper" literar și temperamental, de care avea nevoie. Fiind și apropiați ca vârstă (Iosif avea 26 de ani, iar Anghel 28), cei doi s-au împrietenit. O relație benefică și pentru literele românești. Și-au luat un pseudonim - A. Mirea - sub care au început să publice lucrări originale și numeroase traduceri din literatura franceză, ajungând în cele din urma să semneze împreuna celebrul Caleidoscop al lui A. Mirea, volum apărut în 1908 și comentat de critica și istoria literară, atât la apariție, cât și mai târziu. Din păcate au iubit aceeași femeie, pe poeta și prozatoarea Natalia Negru. Aceasta s-a căsătorit în 1904 cu Șt. O. Iosif, cu care a avut o fiică, numită Corina. În 1910 relațiile dintre soți se răcesc și, în 1911, cei doi divorțează. Șt. O. Iosif moare în spital, la 22 iunie 1913. Natalia Negru se recăsătorește în 1911 cu Dimitrie Anghel, care va muri de septicemie în 1914, în urma unei tentative nereușite de sinucidere prin împușcare[1], după ce își împușcase soția într-o criză de gelozie. Natalia Negru supraviețuiește și va mai trăi aproape 50 de ani.
|