Vasile Alecsandri[Vasile_Alecsandri]

Ikâmet edilen şehir: Bacău - România
Kusurlu dil


Biyografi Vasile Alecsandri

Personal Webpage Vasile Alecsandri


 Bu yazar sayfasını erişmek için bu adresi kullan. : 

Bunlar,bu yazarın en yeni metinleri

Bunlar,bu yazarın en yeni metinleri

Yorumlar:

Uygulamalı kütüphaneye metinler sunuldu. :

Sayfa: 2 : 1

15 mai 1848 :
şiirler 2002-08-08 (12407 başarlı)

25 mai 1856 :
şiirler 2005-11-30 (9715 başarlı)

Adio :
şiirler 2004-09-01 (13730 başarlı)

Adio Moldovei :
şiirler 2002-08-08 (29624 başarlı)

Andrii-Popa :
şiirler 2002-08-08 (17020 başarlı)

Baba Cloanta :
şiirler 2002-08-08 (18276 başarlı)

Bălcescu murind :
şiirler 2003-05-16 (9401 başarlı)

Bradul :
şiirler 2002-08-08 (45127 başarlı)

Cântec ostășesc :
şiirler 2005-09-09 (8487 başarlı)

Cântecul gintei Latine :
şiirler 2009-05-06 (16345 başarlı)

Cinel-cinel * :
şiirler 2004-09-01 (8307 başarlı)

Concertul în luncă :
şiirler 2010-05-11 (39220 başarlı)

Cuza Voda :
şiirler 2002-08-08 (14163 başarlı)

Dan, căpitan de plai :
şiirler 2006-04-04 (105906 başarlı)

Desteptarea României :
şiirler 2006-04-01 (12296 başarlı)

Dimineața :
şiirler 2006-04-03 (128930 başarlı)

Doina :
şiirler 2002-08-08 (25599 başarlı)

Dorul româncei :
şiirler 2004-09-01 (8804 başarlı)

Două suflete :
şiirler 2005-11-30 (8858 başarlı)

Fântâna :
şiirler 2006-04-03 (13876 başarlı)

Fiind bolnav la Prinkipo :
şiirler 2005-11-30 (7463 başarlı)

Flori de nufăr :
şiirler 2010-05-23 (15840 başarlı)

Biyografi Vasile Alecsandri

1818, 21 iulie - Viitorul bard national se naste la Bacau. Fiu de boiernasi: Vasile Alecsandri si Elena Cozoni, fata unui grec românizat. Ca în poveste, au fost sapte copii, dar au ramas doar trei: frumoasa Catinca, Iancu - viitorul colonel si Vasile, care va deveni regele poeziei.
1828 - Tatal, îmbogatit din negotul cu sare si cereale, cumpara mosia Mircesti, din Lunca Siretului, pe care pusese ochii mai demult, în drumurile sarii, umblând din tinutul Bacaului pâna la Iasi si dincolo de Prut. Copilul care purta numele tatalui, Vasile, învata în casele iesene ale familiei cu Gherman Vida, calugar maramuresan. Fiul de tigan Vasile Porojan îi devine prieten de joaca, la Mircesti
1828-1834 - Studiaza la pensionul lui V.Cuénim, fiind coleg cu Kogalniceanu.
1834 - Calatorie de studii la Paris, unde-si ia bacalaureatul în 1835. Încearca sa studieze
chimia, medicina, dreptul, dar renunta repede, ocupându-se cu drag de literature
1838 - Primele încercari literare în franceza, pe care-o stapânea la perfectie.
1848 - Este unul dintre conducatorii miscarii revolutionare de la Iasi. Scrie acum poezia Catre români (mai târziu cu titlul Desteptarea României). Fuge, dupa înfrângerea revoltei, prin Austria si Germania la Paris, unde scrie poeziile Adio Moldovei si Sentinela româna.
1850 - Dupa un exil de doi ani, revine în Moldova. La Teatrul National i se joaca Chirita în Iasi sau Doua fete si-o neneaca.
1852 - Culege si "îndreapta" minunatele perle ale folclorului românesc pe care le publica în anul 1852 (vol. I), partea a doua aparând în 1853: Poezii populare. Balade adunate si îndreptate de V.Alecsandri (Miorita, Toma Alimos, Manastirea Arges, Novac si Corbul etc.) Totodata, în 1853, publica si poeziile sale originale Doine si lacramioare, la Paris.
1855 - Sub conducerea sa apare revista România literara.
1856 - Hora Unirii e publicata de Kogalniceanu în Steaua Dunarii. Alecsandri se înroleaza, cu toata fiinta, în lupta pentru Unirea Principatelor. Pe la sfârsitul acestui an începe o noua poveste de dragoste, desi era legat printr-o promisiune de credinta facuta Elenei Negri, pe patul ei de moarte
1859 - E numit de Cuza-Voda ministru al afacerilor externe, pledând în Occident pentru recunoasterea Unirii.
1860 - Se stabileste, pentru toata viata la Mircesti, lânga noua sa iubire Paulina si fetita lor Maria. Cu Paulina se va casatori oficial foarte târziu, pe 3 octombrie 1876 (la 55 de ani).
1862-1875 - Scrie la Mircesti ciclul Pasteluri, poezii lirice, 40 la numar: Miezul iernii, Serile la Mircesti, Iarna, Gerul, La gura sobei, Oaspetii primaverii, Rodica, Lunca din Mircesti, Malul Siretului etc.
1872-1878 - Scrie aproape întreaga poezie epica. Ciclul Legende: Groza, Andrii-Popa, Altarul manastirii Putna, Visul lui Petru Rares, Legenda rândunicai, Grui-Sânger, Rapirea Bucovinei, Dan, capitan de plai, Dumbrava rosie s.a. - Închina ciclul Ostasii nostri (1878) eroismului românilor în Razboiul de Independenta (Penes Curcanul, Sergentul, Hora de la Grivita, Hora de la Plevna s.a.)
1878 - Cântecul gintei latine, poezie pentru care este premiat la concursul panoramic de la Montpellier (Franta).
1881 - Scrie feeria nationala Sânziana si Pepelea.
1883 - Termina drama Fântâna Blanduziei
1890 - Bolnav de cancer, care l-a rascolit îndelung, se stinge vara, la 22 august, ramânându-i în priviri universul casei de la Mircesti. A fost dus la mormânt într-un car tras de patru boi.