Sayfa: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
De bărbați
: din "Antimetafizica", Editura Cartea Românească, București 1985
 Düzyazı 2005-05-17 (13111 başarlı)
De dragoste
:
şiirler 2002-06-25 (10184 başarlı)
De dragoste lividă
:
şiirler 2010-09-03 (10456 başarlı)
De dragoste, de nu...
:
şiirler 2009-05-24 (8317 başarlı)
De la cenușiu metalic la roz, și înapoi la cenușiu metalic(I)
:
şiirler 2009-08-04 (8576 başarlı)
De la cenușiu metalic la roz, și înapoi la cenușiu metalic(II)
:
şiirler 2009-08-04 (8903 başarlı)
De o vină pe care noi nu o știm
:
şiirler 2003-03-16 (9396 başarlı)
De Rerum
:
şiirler 2005-07-05 (8300 başarlı)
Deci voi sta
:
şiirler 2009-08-18 (9378 başarlı)
Declarația dreptului dragostelor omului
:
şiirler 2003-03-09 (9679 başarlı)
Defăimarea răului
:
şiirler 2009-05-05 (8306 başarlı)
Delphi
:
şiirler 2006-05-21 (8396 başarlı)
Deodată am auzit ploaia venind...
:
şiirler 2009-08-05 (19515 başarlı)
Descântec
:
şiirler 2009-05-24 (8985 başarlı)
Descrierea realului
:
şiirler 2009-08-04 (8350 başarlı)
Descripție
:
şiirler 2009-04-18 (8725 başarlı)
Desen pe o aripă
:
şiirler 2003-03-30 (10195 başarlı)
Deșert
:
şiirler 2009-06-30 (9575 başarlı)
Deși
:
şiirler 2003-03-31 (14231 başarlı)
Desigur
:
şiirler 2020-11-25 (3208 başarlı)
Despre cuvinte si limbaj
:
Düzyazı 2003-11-04 (18994 başarlı)
Despre lupul singuratic
:
şiirler 2009-08-03 (10648 başarlı)
Despre originea morții
:
şiirler 2009-08-04 (10122 başarlı)
despre poeti
:
Kişisel 2003-09-05 (9762 başarlı)
Despre starea de zbatere
: Măreția frigului (1972)
şiirler 2005-08-30 (8433 başarlı)
Despre unele si despre altele sau mai precis despre una, despre alta
:
Kişisel 2003-04-10 (9510 başarlı)
Destăinuire către Apolo
:
şiirler 2009-04-18 (11085 başarlı)
Destin
:
şiirler 2002-10-19 (12977 başarlı)
Dezamăgire
:
şiirler 2009-08-04 (10623 başarlı)
Dezîmblânzirea
:
şiirler 2003-03-02 (10566 başarlı)
Dialog cu oda în metru antic
:
şiirler 2003-03-20 (16534 başarlı)
Dialogul
:
şiirler 2009-08-04 (8468 başarlı)
Dimineață marină
:
şiirler 2002-10-20 (8541 başarlı)
Din această carcasă
:
şiirler 2009-04-10 (8538 başarlı)
Din când în când
:
şiirler 2009-08-03 (8189 başarlı)
Din lung prelung de Câmpulung
: (În "Fiziologia Poeziei")
Düzyazı 2008-12-07 (19331 başarlı)
Din nou, noi
:
şiirler 2002-06-25 (8977 başarlı)
Din timpul unei zile
:
şiirler 2009-07-08 (6786 başarlı)
Dinți
:
şiirler 2009-06-27 (9267 başarlı)
Dis-de-dimineață
:
şiirler 2003-03-26 (10429 başarlı)
Doi cai
:
şiirler 2009-07-24 (9243 başarlı)
Doi câte doi
:
şiirler 2014-07-16 (6674 başarlı)
Doină
:
şiirler 2003-03-11 (8268 başarlı)
Doină
:
şiirler 2005-11-25 (8470 başarlı)
Doină
:
şiirler 2011-11-08 (11065 başarlı)
Dora
:
şiirler 2002-08-27 (17418 başarlı)
Douăsprezece noaptea, cu dor
:
şiirler 2003-02-22 (8372 başarlı)
Dreptul la timp
:
şiirler 2002-06-25 (11022 başarlı)
Dreptul la timp II
:
şiirler 2002-06-25 (7925 başarlı)
Dreptul la timp III
:
şiirler 2004-07-29 (8574 başarlı)
Sayfa: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biyografi Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.
Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).
În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.
În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.
1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.
|
Okunması Tavsiye Edilenler
