Sayfa: 4 : 3 : 2 : 1
Da capo al fine
: şiirler 2005-10-15 (6210 başarlı)
De ce-ai plecat?
: şiirler 2005-05-18 (10226 başarlı)
De vorba cu diavolul
: şiirler 2004-07-20 (8104 başarlı)
De vorbă cu iarna
: lui Ion U. Soricu şiirler 2003-06-17 (6182 başarlı)
De vorbă cu mine însumi
: şiirler 2005-10-31 (7152 başarlı)
Drum crucial
: lui Al. Tzigara-SamurcaÈ™ şiirler 2003-01-15 (5501 başarlı)
Ecce homo
: şiirler 2004-07-20 (5920 başarlı)
Echinox de toamnă
: şiirler 2005-10-15 (10602 başarlı)
Epilog
: lui Nicu Herăscu şiirler 2005-05-01 (7498 başarlı)
Epilog sentimental
: şiirler 2005-04-10 (7132 başarlı)
Fapt divers
: şiirler 2005-10-31 (5948 başarlı)
Fetița din Făgădău
: şiirler 2003-06-05 (6759 başarlı)
Glasul morilor
: şiirler 2005-10-31 (6202 başarlı)
Götterdämmerung
: şiirler 2005-10-31 (8273 başarlı)
Hodie mihi, cras tibi
: şiirler 2002-12-15 (6440 başarlı)
Împăcare postumă
: şiirler 2005-10-31 (6088 başarlı)
În așteptare
: şiirler 2005-10-15 (9639 başarlı)
ÃŽn cinstea celei care a plecat
: şiirler 2005-06-16 (5963 başarlı)
În loc de prefață
: şiirler 2005-02-05 (8919 başarlı)
În orașul cu trei sute de biserici
: şiirler 2004-11-20 (5757 başarlı)
În templul liniștii
: şiirler 2006-06-29 (6260 başarlı)
ÃŽntr-un bazar sentimental
: din volumul: "De vorbă cu mine însumi" (1913) şiirler 2005-12-14 (6327 başarlı)
Isprava toamnei
: şiirler 2006-06-29 (10360 başarlı)
Litanii pentru miezul nopții
: şiirler 2004-11-20 (5972 başarlı)
Moartea amanților
: şiirler 2006-06-29 (6966 başarlı)
Moartea dresorului de sticleți
: lui Const. Stere şiirler 2004-07-17 (5477 başarlı)
Moartea pasagerului
: lui Perpessicius şiirler 2006-10-14 (10167 başarlı)
Multașteptatei
: şiirler 2004-11-20 (10719 başarlı)
Nihil
: Strofe pentru faptele diverse (1930) şiirler 2004-10-14 (5521 başarlı)
Nihil
: Flacăra, V, nr. 11, 25 decembrie 1915 şiirler 2006-05-22 (5352 başarlı)
Nocturnă
: şiirler 2005-06-08 (10962 başarlı)
Nu sunt ce par a fi
: şiirler 2002-09-24 (6012 başarlı)
Odeletă
: şiirler 2005-04-28 (6668 başarlı)
Olandezul zburător
: comandorului Eugen Tăutu şiirler 2009-07-31 (10204 başarlı)
Papusa automata
: şiirler 2005-05-11 (13514 başarlı)
Pășește-ncet
: şiirler 2004-09-19 (7512 başarlı)
Pastel bolnav
: doctorului Ionescu-MihăieÈ™ti şiirler 2009-04-21 (6907 başarlı)
Pe harta Europei
: lui Aristide Blank şiirler 2006-03-22 (11764 başarlı)
Pe malul Oltului
: şiirler 2004-11-20 (6006 başarlı)
Peisaj umed
: şiirler 2009-04-25 (7863 başarlı)
Poveste
: Nu sunt ce par a fi (1936) şiirler 2009-12-06 (4336 başarlı)
Poveste scurtă
: Vol. -Nu sunt ce par a fi (1936) şiirler 2002-10-06 (6695 başarlı)
Povestea mea
: Nu sunt ce par a fi (1936) şiirler 2009-12-06 (6053 başarlı)
Primăvară inutilă
: lui Adrian Maniu şiirler 2003-06-17 (5213 başarlı)
Prin gările cu firme-albastre
: din volumul: "De vorbă cu mine însumi" (1913) şiirler 2005-12-14 (5088 başarlı)
Quiproquo
: şiirler 2004-11-20 (5116 başarlı)
Rămâi
: Nu sunt ce par a fi (1936) şiirler 2009-12-06 (6958 başarlı)
Rânduri pentru cuvintele "nu" și "da"
: şiirler 2005-04-10 (5349 başarlı)
Rânduri pentru întregirea mea
: şiirler 2005-04-10 (4809 başarlı)
Rânduri pentru Moș Crăciun
: şiirler 2006-05-22 (15386 başarlı)
Sayfa: 4 : 3 : 2 : 1 |
|

|
|
|
Biyografi Ion Minulescu
Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București - d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc.
Născut la București,a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, "Brânză și Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toți", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeții francezi îi schimbă însă dorințele și, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viața nouă" a lui Ovid Densusianu, unul din organele cele mai însemnate ale mișcării simboliste. În 1906, Ion Minulescu începe să publice o parte din versurile ce vor compune "Romanțele pentru mai târziu" in revista "Viata Literară si artistică" a lui Ilarie Chendi. Tot in acest an incepe prietenia cu Dimitrie Anghel, cu care va traduce în colaborare versuri din Albert Samain, Charles Guérin, H. Bataille, H. de Régnier, publicate in "Sămănătorul". Iarna 1906 - 1907 cei doi prieteni o petrec la Constanța, ecourile acestei șederi pe țărmurile Mării Negre regăsindu-se în versurile lor, în minulescianele "Romante pentru mai târziu" (1908) și în "Fantaziile" lui D. Anghel (1909). În anul 1914, la 11 aprilie, se celebrează căsătoria lui Ion Minulescu cu Claudia Millian (1887 - 1961), poetă simbolistă, autoarea volumelor de versuri "Garoafe rosii" (1914), "Cântări pentru pasărea albastră" (1923), "Întregire" (1936), precum și a unor piese de teatru, între care drama "Vreau să trăiesc" (1937). Ion Minulescu si Claudia Millian au avut o fiică, pe Mioara Minulescu, artistă plastică inzestrată, care s-a consacrat cu devoțiune filială păstrării memoriei părinților ei. Urmează anii razboiului, 1916 - 1918 când soții Minulescu se refugiază la Iași. După acest episod apare un nou volum de proză al lui Minulescu: "Măști de bronz și lampioane de porțelan" (1920). Un an mai târziu, Minulescu își face debutul ca autor dramatic pe scena Nationalului se joacă piesa "Pleacă berzele" și comedia într-un act "Lulu Popescu" (10 ianuarie). În 1924 apare romanul "Roșu, galben și albastru", unul din marile succese literare ale vremii, după ce fusese în prealabil publicat în paginile "Vieții românești". Se reprezintă Omul care trebuie să moară "grotescă tragică în trei acte", publicată mai târziu, în 1939, sub titlul "Ciracul lui Hegesias", iar 6 ani mai târziu, în 1930, apare volumul "Strofe pentru toată lumea". Apare culegerea de nuvele fantastice Cetiti-le noaptea. La 11 aprilie, 1944, în urma unui colaps cardiac, Ion Minulescu încetează din viață la București și este înmormântat la Cimitirul Bellu. Director general al artelor în Ministerul de culte și arte. A condus publicațiile simboliste "Revista celorlați" și "Insula". A debutat cu versuri în "Povestirea vorbii". S-a format sub influența succesivă a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ștefan Petică și a simboliștilor francezi și belgieni. A mai scris proză, piese de teatru și cronici dramatice.
Versuri
Romanțe pentru mai târziu, Ed. Alacalay, 1908,
De vorbă cu mine însumi, București, 1913
Spovedanii, colecția Manuscriptum, 1927
Strofe pentru toată lumea, Ed. Cultura Națională, 1930
Nu sunt ce par a fi, Ed. Fundațiilor, 1936
Versuri, ediție definitivă îngrijită de autor, 1939
Proză
Casa cu geamurile portocalii, B.P.T., 1908
Măști de bronz și lampioane de porțelan, Ed. Alcalay, 1920
Lulu Popescu, Ed. Alcalay, 1920
Pleacă berzele, Ed. Alcalay, 1920
Roșu, galben și albastru, Ed. Cultura națională, 1924
Manechinul sentimental, Ed. Cultura națională, 1926
Corigent la limba română, Ed. Cultura națională, 1929
Bărbierul regelui Midas, București, 1929
3 și cu Rezeda 4, Ed. Adevărul, 1933
Cetițile noaptea, Ed. Cultura națională, 1933
|