Sayfa: 2 : 1
Jurământ vieții
:
 Kişisel 2003-01-20 (7624 başarlı)
Lacrimi și sfinți
: fragmente
Düzyazı 2005-07-16 (12481 başarlı)
Le bonheur…
:
 Düzyazı 2011-05-16 (6753 başarlı)
L’élan vers le pire, 20 aphorismes
:
Düzyazı 2010-06-05 (8605 başarlı)
Mărturisiri și anateme
: La liziera existenței (fragmente)
Düzyazı 2005-05-19 (9080 başarlı)
Maxime și cugetări
:
Kişisel 2009-09-04 (12934 başarlı)
Maxime și cugetări(II)
:
Kişisel 2009-12-20 (7376 başarlı)
Monopolul suferinței
:
Kişisel 2002-09-22 (7229 başarlı)
Murmures à la solitude
:
Düzyazı 2010-06-05 (6783 başarlı)
Pe culmile disperării (1)
:
Düzyazı 2003-06-28 (8212 başarlı)
Pe culmile disperării (2)
:
Düzyazı 2003-06-28 (11204 başarlı)
Pe culmile disperării (3)
:
Düzyazı 2003-06-28 (7520 başarlı)
Pe culmile disperării (4)
:
Düzyazı 2003-06-28 (7519 başarlı)
Principiul satanic în suferință
:
Kişisel 2002-09-28 (8076 başarlı)
Profilul interior al Căpitanului
: "Glasul Strămoșesc", Sibiu - 1940
Düzyazı 2005-02-12 (7210 başarlı)
Renunțarea
:
Kişisel 2002-09-28 (8986 başarlı)
Revelațiile durerii
: Despre vidul interior
Deneme 2009-04-25 (9688 başarlı)
Revelațiile durerii
: Între occidentalism și autohtonism
Deneme 2009-04-27 (7661 başarlı)
Revelațiile durerii
: Cultură și viață
Deneme 2009-05-06 (12920 başarlı)
rugă inutilă 1
:
Düzyazı 2004-03-14 (7692 başarlı)
rugă inutilă 2
:
Düzyazı 2004-03-19 (7526 başarlı)
rugă inutilă 3
:
Düzyazı 2004-04-18 (8794 başarlı)
Rugăciune în vânt
: "Cartea amăgirilor" - fragment
Düzyazı 2004-02-18 (9665 başarlı)
Schimbarea la față a României
: Capitolul I.
Deneme 2005-10-25 (31494 başarlı)
Schimbarea la față a României
: Capitolul II
Kişisel 2004-03-01 (7945 başarlı)
Schimbarea la față a României
: Capitolul III
Kişisel 2004-03-01 (8316 başarlı)
Schimbarea la față a României
: Capitolul IV
Kişisel 2004-03-01 (7605 başarlı)
Schimbarea la față a României
: Capitolul V
Kişisel 2004-03-01 (8578 başarlı)
Schimbarea la față a României
: Capitolul VI
Kişisel 2004-03-01 (7432 başarlı)
Scrisoare către Bucur Tincu
:
şiirler 2003-01-14 (10028 başarlı)
Scurtă confesiune
:
Kişisel 2012-11-20 (6106 başarlı)
Silogismele amărăciunii
: fragmente
Deneme 2003-08-31 (15567 başarlı)
Silogismele amărăciunii
: fragmente - traducerea Nicolae Bârna
Deneme 2009-07-19 (13120 başarlı)
Spovedania lucrurilor
: Fragment din "Cartea amagirilor"
Düzyazı 2004-02-17 (8836 başarlı)
Sunt o salcie
:
şiirler 2002-08-06 (10320 başarlı)
syllogismes de l'amertume
:
Kişisel 2006-07-19 (6369 başarlı)
Tratat de descompunere
: Filozofie și prostituție
Deneme 2009-04-26 (7760 başarlı)
Tratat de descompunere
: Fărădelegile curajului și ale fricii
Deneme 2009-04-26 (11488 başarlı)
Tratat de descompunere
: Echivocul geniului
Deneme 2009-12-30 (9143 başarlı)
Urgența catastrofei
: Din "Sfârtecare"
Deneme 2005-02-14 (10470 başarlı)
Vanité de la compassion
:
Düzyazı 2010-06-04 (6741 başarlı)
Sayfa: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biyografi Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|
Okunması Tavsiye Edilenler
