Cuvinte, cuvinte și-o pasăre lină în minte.

De suflet, de suflet, că este, tu adu-mi aminte.

Nădejde, nădejde, chiar dacă pădurile-s vineți.

Iubire, iubire, când viața, când moartea revine-ți.

Cum mine, cu mine, o șansă ce nu se revarsă.

Cu tine, cu tine, lumină de ceară nearsă.

De fosfor, de fosfor, de nervi răzvrătiți ne e boala.

Și totuși, și totuși, tot nouă ni-e dată sfiala.

Din volumul “Ape cu plute”, 1975