De când trăiesc la țară, Sacerdote,
M-a convertit, ca pe Rousseau, natura.
De-aceea de astăzi las literatura
Și-azvârl în foc carnetul meu de note.

De-acum mă pun serios să adun bancnote,
În pod îmi spânzur lancea și armura,
Și, cum vă spun, am să vă fac figura,
Chiar dac-aș ști că-s Anghel Bounarotte!

Ce-atâta artă când în pruni rodește
Aperitivul zilelor de mâne,
Când am hameiul dospitor de pâne,

Și mă-nveșmântă cânepa și inul?!
Vezi Sacerdote, astfel se sfârșește
Cariera mea…Așa mi-a fost destinul.