Acolo sus pe munte casa
Apare și dispare dintre nori.
Cine-o îmbracă în atât de lașe scuturi
Și-o părăsește-atât de deseori?
Ochilor noștri cine-o lasă pradă
Și ochii noștri, cine pradă ei?
Stăm atârnați de jilava icoană
Ca lacrimile-n geana unor nesiguri zei.
Ne-o amintim din altă viață sau
E numai presimțire groaza?
Trăim însă, dacă trăim, ca să vedem
Acolo sus pe munte casa...