Sonetul este-un leu culcat pe labe,
E uraganul ce pândește valul,
Nu-i flutur grațios, ca madrigalul,
Ci forță-ncătușată în silabe...

Îmi ceri un sfat?... Evită teatralul
În ritmul său; să nu pui rime slabe -
Cizelator, alege-le nababe,
Catrenelor să le-ntărești finalul.

Să fie cald sonetul - dar veșmântu-i
Să-l făurești din cea mai rece formă:
Să-l reîncepi - de câte ori îl mântui...

Și-oricât ar fi de grea această normă,
Și-oricât ar fi de greu deznodământu-i,
Să nu se vadă munca ta enormă!