Cu glasul vostru, ca o barcă-ntre tâmple,
Alunecând pe marea sevelor de-april,
Îmi cresc puteri fără de număr;
Mă răsfoiește vântul ca pe-o carte
Și-oceane albe-mi curg pe umăr.
Inima către voi
Mi-am deschis-o ca o poartă
Tranșeea cu profil de șarpe
S-a prăbușit în mine, moartă.
Mâinile voastre, toate,
Le-am strâns în mâinile mele
Și-au pornit vânturi în lumină.
Pe podul brațelor voastre
Mă ridic către soare.
Albii porumbei ai bucuriei
Au învățat, neîntrerupt, să zboare.