Sayfa: 2 : 1
A fost odat’...
: şiirler 2005-05-20 (10440 başarlı)
A murit...
: şiirler 2003-05-29 (9637 başarlı)
Acasă
: şiirler 2005-12-07 (13727 başarlı)
Aducerile-aminte
: şiirler 2005-06-24 (12248 başarlı)
Aeternitas
: şiirler 2005-10-14 (9630 başarlı)
Agonie
: şiirler 2005-09-06 (9984 başarlı)
Am fost...
: şiirler 2003-05-29 (11430 başarlı)
Amurg
: şiirler 2005-10-14 (25165 başarlı)
Apostolul
: şiirler 2005-10-14 (17655 başarlı)
Apostolul
: şiirler 2005-10-14 (10060 başarlı)
Apus
: şiirler 2005-10-14 (13901 başarlı)
Asfințit
: şiirler 2005-10-14 (13251 başarlı)
Așteptare
: şiirler 2005-10-14 (11043 başarlı)
Așteptare
: şiirler 2005-10-14 (11006 başarlı)
Așteptare
: şiirler 2005-10-14 (11550 başarlı)
Atunci
: şiirler 2005-12-07 (10065 başarlı)
Bătrâni
: şiirler 2005-12-07 (16130 başarlı)
Cade-o lumină
: şiirler 2005-06-24 (9743 başarlı)
Cain
: şiirler 2005-12-07 (9527 başarlı)
Cântă moartea
: şiirler 2005-12-07 (13680 başarlı)
Cântec
: şiirler 2005-12-07 (13507 başarlı)
Cântece
: şiirler 2005-12-07 (25448 başarlı)
Cântece
: şiirler 2005-12-07 (8871 başarlı)
Cântece
: şiirler 2005-12-07 (9374 başarlı)
Cântecele mele
: şiirler 2005-12-07 (10485 başarlı)
Cărbunii
: şiirler 2009-10-11 (11360 başarlı)
Ceahläul
: şiirler 2002-10-23 (11223 başarlı)
Cetind pe Baudelaire
: şiirler 2013-03-21 (7001 başarlı)
Chemare
: şiirler 2006-05-16 (9224 başarlı)
Clăcașii
: şiirler 2008-02-07 (15655 başarlı)
Coboară toamna...
: şiirler 2006-05-16 (31809 başarlı)
Cosașul
: şiirler 2009-10-13 (10411 başarlı)
Craciunul copiilor
: şiirler 2004-10-05 (25858 başarlı)
Dăscălița
: poezii pentru copii şiirler 2005-09-25 (27035 başarlı)
Dascălul
: şiirler 2009-10-11 (11002 başarlı)
De demult...
: şiirler 2006-05-16 (26090 başarlı)
Departe
: şiirler 2009-10-12 (11180 başarlı)
Din larg
: şiirler 2010-04-28 (10413 başarlı)
Doina
: şiirler 2008-11-12 (34448 başarlı)
Dorinta
: şiirler 2002-12-06 (13563 başarlı)
E sărbătoare
: şiirler 2008-02-07 (10795 başarlı)
Eu știu un basm
: şiirler 2009-10-11 (8512 başarlı)
Fără țară
: şiirler 2009-10-21 (10513 başarlı)
Fată mare
: şiirler 2002-10-23 (9960 başarlı)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909 şiirler 2005-07-16 (8393 başarlı)
Graiul pâinii
: şiirler 2009-10-13 (8340 başarlı)
În mine câteodată
: şiirler 2009-10-26 (9802 başarlı)
Sayfa: 2 : 1 |
|

|
|
|
|
Biyografi Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|