Sayfa: 2 : 1
A fost odat’...
: şiirler 2005-05-20 (10441 başarlı)
A murit...
: şiirler 2003-05-29 (9640 başarlı)
Acasă
: şiirler 2005-12-07 (13728 başarlı)
Aducerile-aminte
: şiirler 2005-06-24 (12249 başarlı)
Aeternitas
: şiirler 2005-10-14 (9632 başarlı)
Agonie
: şiirler 2005-09-06 (9986 başarlı)
Am fost...
: şiirler 2003-05-29 (11431 başarlı)
Amurg
: şiirler 2005-10-14 (25165 başarlı)
Apostolul
: şiirler 2005-10-14 (17656 başarlı)
Apostolul
: şiirler 2005-10-14 (10060 başarlı)
Apus
: şiirler 2005-10-14 (13902 başarlı)
Asfințit
: şiirler 2005-10-14 (13252 başarlı)
Așteptare
: şiirler 2005-10-14 (11046 başarlı)
Așteptare
: şiirler 2005-10-14 (11009 başarlı)
Așteptare
: şiirler 2005-10-14 (11552 başarlı)
Atunci
: şiirler 2005-12-07 (10066 başarlı)
Bătrâni
: şiirler 2005-12-07 (16131 başarlı)
Cade-o lumină
: şiirler 2005-06-24 (9743 başarlı)
Cain
: şiirler 2005-12-07 (9529 başarlı)
Cântă moartea
: şiirler 2005-12-07 (13680 başarlı)
Cântec
: şiirler 2005-12-07 (13508 başarlı)
Cântece
: şiirler 2005-12-07 (25451 başarlı)
Cântece
: şiirler 2005-12-07 (8871 başarlı)
Cântece
: şiirler 2005-12-07 (9375 başarlı)
Cântecele mele
: şiirler 2005-12-07 (10485 başarlı)
Cărbunii
: şiirler 2009-10-11 (11361 başarlı)
Ceahläul
: şiirler 2002-10-23 (11224 başarlı)
Cetind pe Baudelaire
: şiirler 2013-03-21 (7003 başarlı)
Chemare
: şiirler 2006-05-16 (9226 başarlı)
Clăcașii
: şiirler 2008-02-07 (15657 başarlı)
Coboară toamna...
: şiirler 2006-05-16 (31810 başarlı)
Cosașul
: şiirler 2009-10-13 (10412 başarlı)
Craciunul copiilor
: şiirler 2004-10-05 (25859 başarlı)
Dăscălița
: poezii pentru copii şiirler 2005-09-25 (27035 başarlı)
Dascălul
: şiirler 2009-10-11 (11004 başarlı)
De demult...
: şiirler 2006-05-16 (26092 başarlı)
Departe
: şiirler 2009-10-12 (11180 başarlı)
Din larg
: şiirler 2010-04-28 (10415 başarlı)
Doina
: şiirler 2008-11-12 (34450 başarlı)
Dorinta
: şiirler 2002-12-06 (13565 başarlı)
E sărbătoare
: şiirler 2008-02-07 (10796 başarlı)
Eu știu un basm
: şiirler 2009-10-11 (8512 başarlı)
Fără țară
: şiirler 2009-10-21 (10513 başarlı)
Fată mare
: şiirler 2002-10-23 (9961 başarlı)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909 şiirler 2005-07-16 (8395 başarlı)
Graiul pâinii
: şiirler 2009-10-13 (8341 başarlı)
În mine câteodată
: şiirler 2009-10-26 (9804 başarlı)
Sayfa: 2 : 1 |
|

|
|
|
|
Biyografi Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|