Cu mâne zilele-ți adaogi,
Cu ieri vieața ta o scazi,
Și ai cu toate astea 'n față
De-apururi ziua cea de azi.

Când unul trece, altul vine
În astă lume a-l urma;
Precum când soarele apune,
El și răsare unde-va.

Se pare cum că alte valuri
Cobor mereu pe-același vad,
Se pare cum că-i altă toamnă,
Ci 'n veci aceleași frunze cad.

Naintea nopții noastre imblă
Crăiasa dulcii dimineți;
Chiar moartea însăși e-o părere
Și un visternic de vieți.

Din orice clipă trecătoare
Ãst adevăr îl înțeleg,
Că sprijină vecia 'ntreagă
Și 'nvârte universu 'ntreg.

De-aceea sboare anu-acesta
Și se cufunde în trecut,
Tu ai ș'acum comoara 'ntreagă
Ce 'n suflet pururi ai avut.

Cu mâne zilele-ți adaogi,
Cu ieri vieața ta o scazi,
Având cu toate astea 'n față
De-apurure ziua de azi.

Priveliștile sclipitoare,
Ce 'n repezi șiruri se diștern,
Repaosă nestrămutate
Sub raza gândului etern.