Mă afli pustiu, Doamne,
în ziua ta,
închis în orice lumină.

De tine lipsit mă-nfricoșez,
drum pierdut al iubirii,
și nu mă alină
nici să-mi cânt teama
care-mi usucă dorințele.

Te-am iubit și bătut;
ziua se-nclină
și culeg umbre din ceruri:
câtă tristețe în inima mea
de carne!



Traducere Ilie Constantin