Sayfa: 1
Quo vadis
: Capitolul XV(fragment)
 Düzyazı 2006-08-17 (5124 başarlı)
Quo vadis
: Capitolul XVIII
Düzyazı 2006-08-17 (4992 başarlı)
Quo vadis
: Capitolul XXVIII(fragment)
Düzyazı 2006-08-18 (4203 başarlı)
Quo vadis
: Capitolul XXXIII(fragment)
Düzyazı 2006-08-18 (3967 başarlı)
Quo vadis
: Capitolul XXXV(fragment)
Düzyazı 2006-08-18 (4292 başarlı)
Quo vadis
: Capitolul XXXVIII
Düzyazı 2006-08-18 (4126 başarlı)
Quo vadis
: Capitolul XL(fragment)
Düzyazı 2006-08-19 (4218 başarlı)
Quo vadis
: Capitolul XLIV(fragment)
Düzyazı 2006-08-19 (4188 başarlı)
Quo vadis
: Capitolul XLVII(fragment)
Düzyazı 2006-08-20 (4901 başarlı)
Quo vadis
: Capitolul LXXIV
Düzyazı 2006-08-20 (4148 başarlı)
Quo vadis
: Epilog
Düzyazı 2006-08-21 (4342 başarlı)
Sayfa: 1 |
|
|
|
|
|
Biyografi Henryk Sienkiewicz
Henryk Sienkiewicz (n. 5 mai 1846 Wola Okrzejska - d. 15 noiembrie, 1916 Vevey) romancier și nuvelist polonez, unul dintre cei mai mari prozatori polonezi, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1905.
Sienkiewicz s-a născut la 5 mai 1846, în familia unui mic arendaș, care cultiva la copiii săi tradițiile cavalerești și patriotice, învățându-i pe de rost Cântecele istorice ale lui J.U. Niemcewicz înainte de a-i învăța să citească.
Un unchi al tatălui slujise regelui Stanis³aw August, iar Kazimierz, fratele scriitorului, cade, la 1871,în războiul franco-prusian. Sienkiewicz nu a fost prea silitor la învățătură. Îl atrăgeau mai mult lecturile și portretele cavalerilor în armuri, care împodobeau o biserică în stil gotic de pe strada Œwiêtojañska, din Varșovia, pe care trecea zilnic spre gimnaziu. În anul 1865 părăsește școala, fără să-și susțină examenul de maturitate. O va face un an mai târziu, când își începe, tot la Varșovia, și studiile superioare, întîi la facultatea de drept, apoi la medicină și, în cele din urmă, la filologie. Disputele dintre adepții și adversarii pozitivismului îl apropie de cei dintâi, dar între anii 1869 și 1873 parcurge toate nuanțele de la radicalismul manifestat de "Przegl¹d Tygodniowy" la tradiționalismul cotidianului conservator de la "Gazeta Polska", la care colaborează. În anul 1871 își întrerupe din nou studiile. Era ziaristul preferat al varșovienilor, când, în 1876, pleacă în California, pentru ca, împreună cu câțiva prieteni, printre care și celebra actriță Helena Modrzejewska, să înființeze o fermă.
O calătorie în Orient, îl aduce în 1886 și la București.
Dezorientarea care cuprinsese intelectualitatea poloneză în fața avântului mișcării muncitorești din ultimile două decenii ale secolului al - XIX lea a afectat și creația lui Sienkiewicz. Romanele Fără dogmă și Familia Polaniecki fac apologia tradiționalismului catolic, iar Vârtejuri rămâne un pamflet la adresa revoluției din 1905.
În timpul primului război mondial, Sienkiewicz organizează în Elveția, împreună cu Ignacy Paderewski, Comitetul de ajutorare a victimilor războiului din Polonia. Moare la 15 noiembrie 1916 la Vevey. Osemintele i-au fost aduse în patrie în 1924.
Opera
Humoreski z teki Worszy³³y (Humoreștile din mapa lui Worszy³³o) (1872)
Na Marne (1872)
Stary S³uga (1875)
Hania (1875)
Szkice Wêglem (1877)
Listy z Podró¿y do Ameryki (1878)
Janko Muzykant, 1879
Za chlebem (După pâine), (1880)
Rodzina Po³anieckich (Familia Po³aniecki), (1895)
Quo Vadis , (1896)
Krzy¿acy (Cavalerii teutoni), (1900)
Ogniem i mieczem (Prin foc și sabie), (1884)
Potop (Potopul) - roman istoric, (1886)
Pan Wo³odyjowski, (1888)
Bez dogmatu (Fără ideal), (1891)
Na jasnym brzegu (Pe țărmul însorit), (1897)
Na polu chwa³y(Pe câmpul de glorie), (1906)
Wiry (Vârtejuri), (1910)
W pustyni i w puszczy (Prin pustiu și junglă), (1912)
|
Okunması Tavsiye Edilenler
