Sayfa: 2 : 1
A fost odat’...
:
 şiirler 2005-05-20 (9715 başarlı)
A murit...
:
şiirler 2003-05-29 (8870 başarlı)
Acasă
:
şiirler 2005-12-07 (12936 başarlı)
Aducerile-aminte
:
şiirler 2005-06-24 (11602 başarlı)
Aeternitas
:
şiirler 2005-10-14 (8944 başarlı)
Agonie
:
şiirler 2005-09-06 (9100 başarlı)
Am fost...
:
şiirler 2003-05-29 (10608 başarlı)
Amurg
:
şiirler 2005-10-14 (24262 başarlı)
Apostolul
:
şiirler 2005-10-14 (16837 başarlı)
Apostolul
:
şiirler 2005-10-14 (9298 başarlı)
Apus
:
şiirler 2005-10-14 (13055 başarlı)
Asfințit
:
şiirler 2005-10-14 (12626 başarlı)
Așteptare
:
şiirler 2005-10-14 (10270 başarlı)
Așteptare
:
şiirler 2005-10-14 (10354 başarlı)
Așteptare
:
şiirler 2005-10-14 (10851 başarlı)
Atunci
:
şiirler 2005-12-07 (9250 başarlı)
Bătrâni
:
şiirler 2005-12-07 (15500 başarlı)
Cade-o lumină
:
şiirler 2005-06-24 (9094 başarlı)
Cain
:
şiirler 2005-12-07 (8646 başarlı)
Cântă moartea
:
şiirler 2005-12-07 (12877 başarlı)
Cântec
:
şiirler 2005-12-07 (12666 başarlı)
Cântece
:
şiirler 2005-12-07 (23475 başarlı)
Cântece
:
şiirler 2005-12-07 (8083 başarlı)
Cântece
:
şiirler 2005-12-07 (8656 başarlı)
Cântecele mele
:
şiirler 2005-12-07 (9902 başarlı)
Cărbunii
:
şiirler 2009-10-11 (10671 başarlı)
Ceahläul
:
şiirler 2002-10-23 (10275 başarlı)
Cetind pe Baudelaire
:
şiirler 2013-03-21 (6426 başarlı)
Chemare
:
şiirler 2006-05-16 (8274 başarlı)
Clăcașii
:
şiirler 2008-02-07 (14898 başarlı)
Coboară toamna...
:
şiirler 2006-05-16 (30692 başarlı)
Cosașul
:
şiirler 2009-10-13 (9732 başarlı)
Craciunul copiilor
:
şiirler 2004-10-05 (24621 başarlı)
Dăscălița
: poezii pentru copii
şiirler 2005-09-25 (26341 başarlı)
Dascălul
:
şiirler 2009-10-11 (10296 başarlı)
De demult...
:
şiirler 2006-05-16 (25254 başarlı)
Departe
:
şiirler 2009-10-12 (10334 başarlı)
Din larg
:
şiirler 2010-04-28 (9697 başarlı)
Doina
:
şiirler 2008-11-12 (33384 başarlı)
Dorinta
:
şiirler 2002-12-06 (12585 başarlı)
E sărbătoare
:
şiirler 2008-02-07 (10173 başarlı)
Eu știu un basm
:
şiirler 2009-10-11 (7883 başarlı)
Fără țară
:
şiirler 2009-10-21 (9768 başarlı)
Fată mare
:
şiirler 2002-10-23 (9155 başarlı)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909
şiirler 2005-07-16 (7733 başarlı)
Graiul pâinii
:
şiirler 2009-10-13 (7719 başarlı)
În mine câteodată
:
şiirler 2009-10-26 (9185 başarlı)
Sayfa: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biyografi Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Okunması Tavsiye Edilenler
