Sayfa: 2 : 1
A fost odat’...
:
 şiirler 2005-05-20 (9679 başarlı)
A murit...
:
şiirler 2003-05-29 (8839 başarlı)
Acasă
:
şiirler 2005-12-07 (12893 başarlı)
Aducerile-aminte
:
şiirler 2005-06-24 (11570 başarlı)
Aeternitas
:
şiirler 2005-10-14 (8912 başarlı)
Agonie
:
şiirler 2005-09-06 (9061 başarlı)
Am fost...
:
şiirler 2003-05-29 (10576 başarlı)
Amurg
:
şiirler 2005-10-14 (24228 başarlı)
Apostolul
:
şiirler 2005-10-14 (16801 başarlı)
Apostolul
:
şiirler 2005-10-14 (9269 başarlı)
Apus
:
şiirler 2005-10-14 (13005 başarlı)
Asfințit
:
şiirler 2005-10-14 (12595 başarlı)
Așteptare
:
şiirler 2005-10-14 (10237 başarlı)
Așteptare
:
şiirler 2005-10-14 (10318 başarlı)
Așteptare
:
şiirler 2005-10-14 (10820 başarlı)
Atunci
:
şiirler 2005-12-07 (9221 başarlı)
Bătrâni
:
şiirler 2005-12-07 (15469 başarlı)
Cade-o lumină
:
şiirler 2005-06-24 (9055 başarlı)
Cain
:
şiirler 2005-12-07 (8581 başarlı)
Cântă moartea
:
şiirler 2005-12-07 (12830 başarlı)
Cântec
:
şiirler 2005-12-07 (12621 başarlı)
Cântece
:
şiirler 2005-12-07 (23393 başarlı)
Cântece
:
şiirler 2005-12-07 (8042 başarlı)
Cântece
:
şiirler 2005-12-07 (8619 başarlı)
Cântecele mele
:
şiirler 2005-12-07 (9859 başarlı)
Cărbunii
:
şiirler 2009-10-11 (10641 başarlı)
Ceahläul
:
şiirler 2002-10-23 (10230 başarlı)
Cetind pe Baudelaire
:
şiirler 2013-03-21 (6390 başarlı)
Chemare
:
şiirler 2006-05-16 (8232 başarlı)
Clăcașii
:
şiirler 2008-02-07 (14872 başarlı)
Coboară toamna...
:
şiirler 2006-05-16 (30655 başarlı)
Cosașul
:
şiirler 2009-10-13 (9693 başarlı)
Craciunul copiilor
:
şiirler 2004-10-05 (24585 başarlı)
Dăscălița
: poezii pentru copii
şiirler 2005-09-25 (26309 başarlı)
Dascălul
:
şiirler 2009-10-11 (10249 başarlı)
De demult...
:
şiirler 2006-05-16 (25213 başarlı)
Departe
:
şiirler 2009-10-12 (10291 başarlı)
Din larg
:
şiirler 2010-04-28 (9668 başarlı)
Doina
:
şiirler 2008-11-12 (33344 başarlı)
Dorinta
:
şiirler 2002-12-06 (12540 başarlı)
E sărbătoare
:
şiirler 2008-02-07 (10143 başarlı)
Eu știu un basm
:
şiirler 2009-10-11 (7844 başarlı)
Fără țară
:
şiirler 2009-10-21 (9725 başarlı)
Fată mare
:
şiirler 2002-10-23 (9120 başarlı)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909
şiirler 2005-07-16 (7694 başarlı)
Graiul pâinii
:
şiirler 2009-10-13 (7692 başarlı)
În mine câteodată
:
şiirler 2009-10-26 (9154 başarlı)
Sayfa: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biyografi Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Okunması Tavsiye Edilenler
