Sayfa: 2 : 1
A fost odat’...
:
 şiirler 2005-05-20 (9114 başarlı)
A murit...
:
şiirler 2003-05-29 (8206 başarlı)
Acasă
:
şiirler 2005-12-07 (12279 başarlı)
Aducerile-aminte
:
şiirler 2005-06-24 (11026 başarlı)
Aeternitas
:
şiirler 2005-10-14 (8242 başarlı)
Agonie
:
şiirler 2005-09-06 (8545 başarlı)
Am fost...
:
şiirler 2003-05-29 (10067 başarlı)
Amurg
:
şiirler 2005-10-14 (23537 başarlı)
Apostolul
:
şiirler 2005-10-14 (16238 başarlı)
Apostolul
:
şiirler 2005-10-14 (8704 başarlı)
Apus
:
şiirler 2005-10-14 (12448 başarlı)
Asfințit
:
şiirler 2005-10-14 (12103 başarlı)
Așteptare
:
şiirler 2005-10-14 (9619 başarlı)
Așteptare
:
şiirler 2005-10-14 (9832 başarlı)
Așteptare
:
şiirler 2005-10-14 (10324 başarlı)
Atunci
:
şiirler 2005-12-07 (8668 başarlı)
Bătrâni
:
şiirler 2005-12-07 (14882 başarlı)
Cade-o lumină
:
şiirler 2005-06-24 (8578 başarlı)
Cain
:
şiirler 2005-12-07 (7881 başarlı)
Cântă moartea
:
şiirler 2005-12-07 (12276 başarlı)
Cântec
:
şiirler 2005-12-07 (12016 başarlı)
Cântece
:
şiirler 2005-12-07 (22176 başarlı)
Cântece
:
şiirler 2005-12-07 (7536 başarlı)
Cântece
:
şiirler 2005-12-07 (8011 başarlı)
Cântecele mele
:
şiirler 2005-12-07 (9275 başarlı)
Cărbunii
:
şiirler 2009-10-11 (10084 başarlı)
Ceahläul
:
şiirler 2002-10-23 (9606 başarlı)
Cetind pe Baudelaire
:
şiirler 2013-03-21 (5741 başarlı)
Chemare
:
şiirler 2006-05-16 (7695 başarlı)
Clăcașii
:
şiirler 2008-02-07 (14361 başarlı)
Coboară toamna...
:
şiirler 2006-05-16 (30062 başarlı)
Cosașul
:
şiirler 2009-10-13 (9128 başarlı)
Craciunul copiilor
:
şiirler 2004-10-05 (23948 başarlı)
Dăscălița
: poezii pentru copii
şiirler 2005-09-25 (25768 başarlı)
Dascălul
:
şiirler 2009-10-11 (9722 başarlı)
De demult...
:
şiirler 2006-05-16 (24588 başarlı)
Departe
:
şiirler 2009-10-12 (9731 başarlı)
Din larg
:
şiirler 2010-04-28 (9177 başarlı)
Doina
:
şiirler 2008-11-12 (32676 başarlı)
Dorinta
:
şiirler 2002-12-06 (11933 başarlı)
E sărbătoare
:
şiirler 2008-02-07 (9640 başarlı)
Eu știu un basm
:
şiirler 2009-10-11 (7359 başarlı)
Fără țară
:
şiirler 2009-10-21 (9195 başarlı)
Fată mare
:
şiirler 2002-10-23 (8563 başarlı)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909
şiirler 2005-07-16 (7053 başarlı)
Graiul pâinii
:
şiirler 2009-10-13 (7214 başarlı)
În mine câteodată
:
şiirler 2009-10-26 (8666 başarlı)
Sayfa: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biyografi Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Okunması Tavsiye Edilenler
