Sayfa: 2 : 1
Acvarium (fragmente)
: din Vânătoare cu șoim (1985)
 şiirler 2010-01-28 (6048 başarlı)
Arie și ecou
:
şiirler 2014-06-08 (6250 başarlı)
Astăzi ne despărțim
:
şiirler 2002-06-12 (14816 başarlı)
Balada întrebării lui Parsifal
:
şiirler 2012-09-11 (7864 başarlı)
Caligrafie japoneză
: Septembrie
şiirler 2008-09-05 (7002 başarlı)
cheia
:
şiirler 2009-07-09 (11224 başarlı)
Doar tu
:
şiirler 2005-04-09 (8159 başarlı)
Don Juan în delir
:
şiirler 2005-06-23 (8083 başarlı)
Elegie
: 1945
şiirler 2005-06-06 (8026 başarlı)
Elegie în gamă majoră
:
şiirler 2005-12-14 (7955 başarlı)
Sayfa: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biyografi Ștefan Augustin Doinaș
26 aprilie 1922 – 25 mai 2002
Născut în comuna Caporal Alexa din județul Arad, Ștefan Augustin Doinaș a fost unul dintre poeții cărturari, o figură de maestru olimpian, amintindu-ne de scriitorii altor vremuri. În timpul studenției clujeano-sibiene din anii războiului, a fost unul dintre componenții de seamă ai Cercului Literar de la Sibiu și a semnat chiar "Manifestul" acestuia, care a apărut în ziarul "Viața" în 1942.
A debutat în 1939, cu o poezie, în "Jurnalul literar", câștigând apoi, cu volumul "Alfabet poetic", în 1947, premiul Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Astfel încât Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul "Cartea mareelor", în care trecea de la baladă la o poezie cerebrală. Din cărțile sale ulterioare de versuri, care i-au consolidat un renume de autor fundamental al poeziei românești, menționam "Omul cu compasul" (1966), "Seminția lui Laocoon" (1967), "Papyrus" (1974). Abia în 1978 reușește să-și publice volumul "Alfabet poetic". Mai publică "Hesperia" (1979) și "Foamea de UNU" (1987), înainte de anul de răscruce 1989. "Interioriul unui poem" și "Psalmii" sunt câteva dintre semnele poetice pe care ni le-a trimis în anii din urmă. Dar Doinaș este și autorul unor cărți de eseuri și reflecții pe marginea poeziei românești și a poeziei în general: "Lampa lui Aladin" (1970), "Poezie și modă poetică" (1972), "Orfeu și tentația realului" (1974), "Lectura poeziei" (1980). A tradus din marii poeți ai lumii, începând cu "Faust" de Goethe și continuând cu poemele lui Hölderlin, Mallarmé, Gotfried Benn si Paul Valéry. A fost, în ultimul deceniu, directorul revistei "Secolul XX", apoi președintele fundației cu același titlu, care s-a transformat în "Secolul 21". Activitatea sa literară acoperă toate genurile și în fiecare și-a spus decisiv cuvântul. Meritele sale culturale și literare i-au fost recunoscute din plin, poetul devenind academician.
|
Okunması Tavsiye Edilenler
